De ce Este Românul Ipocrit?

Două din lucrurile care încă mă amuză la români e ipocrizia şi naivitatea. Mă doare sufletu’ când îi aud pe unii susţinând că ei ştiu ce-s alea “norme de conduită morală” şi că niciodată n-ar face apel la pilele sau şmecheria din dotare. În acelaşi timp, îi şi atacă pe ăia care au relaţii. Hai siktir.

Dacă aş fi bogat, n-aş sări niciodată cu o atenţie la vreo tanti de la Administraţia Financiară, aş prefera să-mi pierd 2 ore din viaţă la coadă, în picioare, ca să îngraş politicienii. Dacă tata ar fi şeful poliţiei rutiere, eu aş continua să calc frâna până la 50kmph pe drum european cu 2 benzi pe sens, în orice semi-localitate wannabe. Dacă mama ar fi directorul spitalului, eu aş aştepta la coadă la urgenţe cu vreun os fracturat, după care le-aş cere doctorilor cel mai neîngrijit salon pe care îl au. Dacă unchiu-meu ar fi directorul vreunei mari companii din domeniul de care sunt pasionat, iar eu mi-aş căuta loc de muncă de 2 ani fără succes, nu i-aş accepta ajutorul. Aha. Pentru că ar fi incorect faţă de concetăţeni, faţă de românii cinstiţi, politicoşi şi oneşti.

Da, există o limită pe care noi, românii, nu prea o cunoaştem, aia a bunului simţ, de-asta sunt televizaţi şmecherii. Nu profiţi la maxim, nu înjuri poliţiştii, nu urli că tac-to e şmecher, nu circuli cu 200 prin oraş. Da, există şi persoane care refuză orice fel de ajutor. Dar nu prea vezi asta în condiţiile din ţară.

De la a-ţi vedea lungul nasului până la a spune că tu, românule, n-ai cere niciodată ajutor, când orice pramatie din cartierul tău omoară oameni şi scapă fără probleme, e cale lungă. Cam la fel de lungă cu drumul pe care îl mai avem de străbătut până la primul grad de civilizaţie.

0 likes
Prev post: Ce este Sonda de Temperatură?Next post: Cum să devii un webdesigner și să începi o carieră de succes

Related posts